(zilele alea lungi)

sunt zilele alea lungi cand stau acasa si nu vreau sa fac nimic altceva decat sa stau acasa.


cred ca o sa ies maine, totusi, o sa fie o prezentare a lui dan perjovschi - si vreau f tare s-o cunosc pe natasa b., care va fi acolo.


am nevoie de tot felul de motive din astea ca sa ies:) si tb sa ma conving ca vreau pe bune sa ies - si sa-mi repet ca motivele alea sunt bune.


altfel nu fac aproape nimic - citesc chestii pe net, nu ma rog atat cat as vrea sa ma rog, am vrut sa ma apuc de un slow reading pe fiinta si timp - dar au fost 2 zile in care am avut f mult de lucru si am stat pana dimineata in fata laptopului, si nu am avut timp / chef sa mai citesc.


dorm in fiecare zi pana pe la 14.00, dupa aia ies sa-mi cumpar ceva de mancare, dupa aia vad daca ma doare capul sau nu, daca am prm un mesaj sau nu, daca merita sa ma apuc de lucru sau nu si cam asta e programul meu de fiecare zi. si ma gandesc cum o sa fie cand / daca o sa predau. pe ce texte o sa lucrez. cum o sa le interpretam in clasa.


asta e toata viata mea acum.



voiam sa lucrez vara asta pe ceea ce am scris in ult timp - in ult an s-au adunat vreo 30 de pagini de calculator de text, plus inca multe chestii prin tot felul de carnete - voiam sa tai, sa prelucrez, sa rescriu, si am si facut asta pt un ciclu - pe care l-am postat pe clubliterar. din cele vreo 14 pg pe care le avea in prima varianta, scrisa prin februarie, au ramas 2. e bine, cred:) asa ma bucur cand tai - cand am puterea sa tai atat dintr-un text.


in general cred ca tb sa se taie f mult:) si ca nu tb sa incerci din start sa scrii cel m bun poem posibil - dar sa scrii pur si simplu si dupa aia sa tai si sa reorganizezi. toata faza asta poate fi interpretata si pe invers - selectezi versurile care ti se par bune.


ceea ce as vrea cel m tare, daca o sa ajung sa predau, o sa fie sa lucram de la inceput pana la sfarsit pe o singura carte - sa o citim f incet, pe fragmente, si sa inventez tot felul de assignments - de la scriere in maniera autorului pana la rescrierea pasajelor, la analiza critica de discurs (lingvistica textuala as face daca as preda la litere, dar si asta e aproape de lingvistica textuala), in tot cazul o lectura f atenta a textului - si cel mai bun exercitiu pt asta a fost teza mea de licenta. cred ca numai in liceu eram capabil sa scriu comentarii literare lungi la texte - si ele, de obicei, porneau de la text, il continuau cumva, nu erau o investigare a ceea ce se intampla in interiorul lui.

in teza de licenta scriam cate 2 sau 3 pagini in care fiecare cuvant din analiza era motivat si se baza pe ceva prezent in text - si am incercat sa fac o chestie similara, dar m mult pe semantica decat pe structura intr-un proiect pe care l-am inceput impreuna cu vlad. si a fost tot asa - am luat un pasaj scurt si am incercat sa vad ce inseamna si de ce sensul se produce anume asa cum se produce. si a.s. mi-a spus ca am fost suficient de riguros:) sub aspectul filos.:) si m-am simtit straniu - pt ca eu sunt filolog, de fapt, si privesc ceea ce fac si ceea ce vreau sa fac in primul rand ca filologie. si ceea ce incerc eu sa fac, cand scriu despre un text, e sa descriu ceea ce se intampla in mintea mea, citindu-l, si cum se produce intelegerea, sau cum nu se produce ea.


nu credeam ca o sa spun vreodata asta - si ca o sa ajung vreodata sa ma consider filolog. desi am deja diploma:) si am facut 4 ani de studii pe asta - si am avut vreo 3-4 profi care au fost realmente buni - conducatoarea tezei mele de licenta, in primul rand, si o prietena bunabuna de-a ei - si care m-au invatat unele lucruri. si acum, cand imi amintesc, chiar imi place, in unele momente, ceea ce se intampla pe la seminariile de traducere - imi place e putin spus, pt ca imi dadeam seama si atunci ca-mi place - e de fapt o uimire inauntrul meu si un fel de fericire calma cand imi amintesc de cum venea a.h. cu un poem in latina si cum stateam 80 min in sala (si eu ieseam din cand in cand la fumat) si sarmana profa incerca sa-mi faca colegele de grupa sa construiasca un sens din poemul ala - si cum, atunci cand se satura, incepeam pur si simplu sa vbm noi despre text -


e f straniu, cand ma gandesc, cum cativa oameni vii stau asezati alaturi, cu cate o foaie in fata, cu acelasi text scos la printer in fata, un text al unui mort, si vorbesc - si incearca sa-si dea seama ce inseamna frazele alea, intr-o limba care e si ea moarta, sau poate nu, sau, in tot cazul, stau cu un text in fata, un text al cuiva care e f departe, si vorbesc. si se contrazic. si aduc argumente. si intre ei e dialog. sigur, f rar se intampla un dialog pe bune - dar e f frumos cand se intampla. si as vrea sa fac asta. cred ca asta e unul dintre lucrurile cu care as vrea cel m tare sa ma ocup. si sa inventez tot felul de metode prin care se poate instaura dialogul, mediat de text. e f frumoasa imaginea asta, in mintea mea, cand inchid ochii. as vrea asa de tare sa fac asta. si sa am serile si noptile pe care le am acum, cu muzica si iesit la fumat pe balcon si laptopul in brate - la care citesc levinas sau blanchot sau wtv - si, din cand in cand, persoana aia draga si buna cu care vb - si as vrea o prezenta calda alaturi, sa simt ca e alaturi, fizic -


si sa ma topesc -


asa - cam asta e ceea ce vreau - si ceea ce se intampla cu mine in ultimul timp



trebuie sa schimb asta?;;)


poate sa se schimbe ceva? pot sa te mai afecteze razboaiele daca se intampla asta? care sunt legaturile pe care le ai cu altii cand esti asa? cum functioneaza relatiile tale?



e asta autarhie? poti spune ca esti liber cand esti asa?



ce este o intrebare?


ce face o intrebare?


cand esti cu cineva drag, ce e m bine, sa-l intrebi ceva sau sa astepti?