(wittgenstein)

244. If someone says "I have a body", he can be asked "Who is speaking here with this mouth?"

(Ludwig Wittgenstein)

cand am citit remarca asta, mi-am amintit de unul dintre pasajele mele favorite din jean-luc nancy. nancy vorbeste la un moment dat de 'ontologia corpurilor' - spune ca noi suntem, in primul rand, corpuri - corpurilor le e specific sa ocupe o anumita pozitie, sa se atinga unul de celalalt, sa se atinga pe sine etc. - si ca singurul lucru incorporal de pe lumea asta e limbajul. functia de baza a limbajului, dupa nancy, e cea de a expune lumea corpurilor asa cum e. daca inteleg eu bine, de a construi un sens - iar sensul e construit atunci cand impartasesti aceasta 'lume a corpurilor' cu un alt corp, dotat si el cu posibilitatea limbajului. sensul e construit atunci cand i te adresezi cuiva.

(bahtin / dialog)

atunci cand scrie despre dialog, bahtin gandeste in triade:

1. referindu-se la participantii la dialog, el identifica trei: vorbitorul, destinatarul si 'supra-destinatarul'. destinatarul poate fi concret / cunoscut sau poate fi imaginat (asa cum ne imaginam un auditoriu pt ceea ce scriem) si abstract - 'ce tip de oameni ar fi atrasi de ceea ce spun acum'. si, in principiu, de la destinatar se asteapta un fel de reactie de raspuns - fie acceptare, fie contradictie, fie comentariu etc. in schimb, atunci cand e vorba de supra-destinatar, nu e neaparat sa fii constient de el - bahtin vorbeste aici despre 'posteritate' careia i se adreseaza unii autori sau despre 'judecata corecta' la care spera ei. supra-destinatarul e cineva sau ceva de la care se asteapta intelegere si evaluare corecta a ceea ce spui - alte exemple de 'supra-destinatar' pe care le ofera bahtin sunt 'Dumnezeu' si 'ratiunea'. si, daca interpretez corect, bahtin pare sa afirme ca faptul de a te adresa unui destinatar este posibil doar daca presupui un supra-destinatar, doar pe fundalul acestei 'intelegeri' proiectate in viitor. 'supra-destinatarul' e al treilea intr-o conversatie privata. prezent la un nivel nu neaparat constient.

2. atunci cand vorbeste despre lucrurile la care se poate raporta un enunt, bahtin identifica iarasi trei aspecte:

a) obiectul acelui enunt / referinta lui - cred ca ceea ce spune el poate fi interpretat ca un fel de semantica, si o analiza de genul asta ar implica si o 'verificare' a corespondentei dintre enunt si segmentul de realitate la care acesta se refera (in cazul unui text in care predomina functia referentiala) dar si o interpretare a modului in care e 'construita' realitatea - ce aspecte din ea sunt selectate, cum sunt ele prezentate, cu alte teme se face legatura etc.

b) autorul enuntului - aici ar merge teoria actelor de vorbire / analiza intentiei comunicative - ce incerci sa faci in si prin enuntul tau - cum te raportezi tu la el, in ce mod te exprima, in ce masura intentia pe care ti-ai propus-o coincide cu realizarea ei in discurs etc.

c) sistemul de enunturi apartinand altora si care se refera la aceeasi tema. aici e vorba de 'metalingvistica' sau 'translingvistica' pe care o proiecta bahtin - o stiinta care sa se ocupe de relatiile dialogice stabilite intre enunturi. de modul in care enunturile isi raspund unul altuia. de modul in care anumite elemente despre care vorbeste cineva in textul lui sunt preluate de la altii. de modul in care te raportezi la o anumita disciplina / traditie careia ii apartii sau de care te delimitezi. de temele comune mai multor texte. de genurile discursive. samd.

(reguli)

in colectia de curiozitati de la tlon society am dat de bucata asta din nietzsche dupa care ma topesc :)

felul in care o interpretez eu e ca oamenii de care imi place sunt f atenti la felul in care se poarta cu altii / la lucrurile pe care le fac. isi construiesc un pattern pe care, dupa aia, il aplica - si patternul asta e ca un fel de semnatura personala pe actiunile lor.

ascultarea mea e un pattern de genul asta, de exemplu - 'when in doubt, listen' :)

n-o sa ma apuc acum sa interpretez patternurile lui n. :) desi mi-ar placea asaaaa de tare s-o fac :) dar mi-ar placea si m tare sa citesc 'regulile' de genul asta pe care si le asuma cei care m trec pe blogul meu :)

(si o sa ma gandesc si la patternurile mele :)

(teme)

ceea ce ma intereseaza acum:

analogia si rolul ei in gandire (ca alternativa la focalizarea excesiva pe deductie, respectiv inductie)

analiza de discurs (da, asta e un interes vechi si stabil) si aplicabilitatea ei la studiul dialogului (dialogul e o tema si mai veche in contextul asta)

alteritatea (aici revin la nancy si ma apuc mai serios de ricoeur)

si cateva nume noi pt mine (mi-am scos texte de pe net, o sa citesc) - mladen dolar si giorgio agamben, din traditia mai 'continentala' si thomas nagel, din traditia analitica

(mmmmmm)

am dat azi intr-o librarie de o carte a lui mihai sora (vazusem ceva de-al lui in liceu, tin minte si acum frazele lui lungi :P si tin minte cum am incercat si eu, cand am vazut, sa scriu o fraza de 2 pagini, si mi-a reusit atunci) si nu m-am putut abtine s-o cumpar. e prima lui carte, despre dialogul interior, si planific s-o citesc atent :)

deocamdata ma mai uit prin augustin, confesiuni, pentru seminarul de maine cu psihologii :) si poate m tarziu m recitesc ceva pe inductie pt cursul cu cei de la comunicare - este acolo cel putin o persoana despre care stiu ca asteapta taretaretare mult din partea mea :) si nu vreau s-o deceptionez :)

am avut azi doua seminarii cu jurnalistii - si a fost superok. am mers pe lectura critica, aplicata la textul argumentativ - si distinctia dintre metodele adecvate pt textul narativ si cele pt textul argumentativ. niiiiiiiiiiiiiice :) am senzatia ca le-a placut si lor :)

bon, revin la confesiuni :)

(maine)

am luat din nou o pauza pe blog, nu prea am m avut timp sa scriu / repovestesc ce m fac pe la ore :) poate pt ca a incetat sa mi se para asa nou cum mi se parea la inceput - nu e vba ca as fi intrat intr-o rutina, dar lucrurile s-au m asezat / mi-au devenit putin m clare :)

maine fac searle (ce este un act de vorbire) cu filosofii si un seminar pe lectura critica cu jurnalistii.

sper ca va fi ok :)

povestim mai tarziu

(teaching, maine)

am luat o pauza mica / am avut groaznic de multe treburi saptamana asta, conferinte si alte lucruri care consuma timp si nervi.

maine predau platon, banchetul, la psihologi :) mmmmmmm

o sa vbm despre flirtul lui socrate :) si despre diferenta dintre iubirea despre care vb socrate, iubirea lui alcibiade, si ceea ce se cheama acum dragoste non-erotica / iubire asexuala.

sper sa fie fain / si sper sa am puteri sa povestesc aici cum o sa fie.

si sapt viitoare incepem cercetari filosofice de wittgenstein cu filosofii. tractatus-ul nu a prea mers, li s-a parut prea arid sau n-am stiut eu sa-i atrag, si-l lasam la o parte, deocamdata - poate o sa lucram pe el m mult la seminarii.

drag

(teaching report 2)

am avut azi curs, filosofia limbajului, cu anul III filos

a fost ok, am recitit aseara sens si referinta de frege,  la cursul de logica de la jurnalisti tot pe frege am mers pt validitate deductiva, si e suficient de ok. adica, in fond, ceea ce am facut a fost sa prezint o serie de presupozitii ale lui frege ref la limbaj (functia primordiala a limbajului e comunicarea, limbajul comunica ganduri, limbajul se refera la realitate, sensul unui cuvant e contributia pe care o are el la sensul unei propozitii etc.) si sa vedem cat de justificate sunt, si dupa aia sa prezint teoria si argumentele lui frege in prima parte din sens si referinta, inainte de ceea ce face el cand incepe sa vb despre propozitiile subordonate. si sa incercam sa vedem care sunt contra-argumentele si contradictiile interne si sa vedem cum le-ar rezolva un fregean.

am incercat sa fiu clar si accesibil, si parca a functionat - si dupa curs le-am dat si notitele mele, asa cum faceam si anul trecut la cursul de strategii ale discursului filosofic. sunt destul de abreviate si private :P dar sper sa fie suficient de clar.

textul lui frege o sa-l facem la primul seminar, cred.

cam asta a fost azi :) maine am cu jurnalistii, si o sa vb despre relevanta si irelevanta si ce inseamna pt un argument a fi relevant si cand sunt justificate criticile de irelevanta.

(deci teaching)

mi s-au dat si seminariile la cursul de introducere in filosofie de la psihologi, anul I.

am lucrat azi cu ei, i-am dat inainte cu deleuze si guattari :) si cu intrebari peste intrebari. au fost 2 persoane de care mi-a placut fffffffffffff tare - si am senzatia ca si lor le-a placut de mine. sunt un cuplu :) si tipa a fost cea care s-a dus sa spele buretele atunci cand aveam nevoie de tabla :) si intrau ambii in jocurile mele.

sper sa mearga din m bine in m bine - desi azi am cam dat-o in bara cu prelegerea de la comunicare, eram obosit si stresat. dar recuperez eu cumva.

sa se transforme blogul asta intr-un teaching blog? voi ce ziceti?

inca nu stiu cum ar arata, dar as putea incerca

drag