(dialog)

in consilierea in varianta rogersiana sunt cateva chestii f ok

capacitatea asta de a asculta pur si simplu, cu deschidere totala si caldura totala, fara a da sfaturi si acceptandu-l total pe celalalt - care, intr-adevar, poate rezolva o groaza de probleme - pt ca unul dintre lucrurile cele m importantept noi e sa gasim pe cineva care sa ne accepte si sa ne iubeasca asa cum suntem -
m-as baza tare pe buber pt asta -

si m este si varianta consilierii filosofice - in care, in dialog, il faci pe celalalt sa inteleaga care e problema lui reala - si viziunea asupra lumii, din care deriva problemele astea - si care ar fi solutiile posibile - si sa vada care sunt, in el, lucrurile care ii blocau vederea / intelegerea problemei

si m este si varianta lui bohm - un fel de dialog amorf, care nu urmareste nimic, in care monologurile fiecaruia sunt impartasite cu celalalt - un dialog care nici nu incearca sa rezolve o problema, ci sa contemple modificarile de semnificatie care se intampla in timpul dialogului, felul in care apar gandurile si emotiile si presupozitiile noastre - in care fiecare se autizeaza in monologul lui, ramanand, totusi, in relatie -

dar cel m important e sa te pastrezi disponibil pt celalalt- si atent la diferenta dintre voi - pt ca diferenta asta e fff importanta -