Saturday, February 6, 2010

(bahtin / dialog)

atunci cand scrie despre dialog, bahtin gandeste in triade:

1. referindu-se la participantii la dialog, el identifica trei: vorbitorul, destinatarul si 'supra-destinatarul'. destinatarul poate fi concret / cunoscut sau poate fi imaginat (asa cum ne imaginam un auditoriu pt ceea ce scriem) si abstract - 'ce tip de oameni ar fi atrasi de ceea ce spun acum'. si, in principiu, de la destinatar se asteapta un fel de reactie de raspuns - fie acceptare, fie contradictie, fie comentariu etc. in schimb, atunci cand e vorba de supra-destinatar, nu e neaparat sa fii constient de el - bahtin vorbeste aici despre 'posteritate' careia i se adreseaza unii autori sau despre 'judecata corecta' la care spera ei. supra-destinatarul e cineva sau ceva de la care se asteapta intelegere si evaluare corecta a ceea ce spui - alte exemple de 'supra-destinatar' pe care le ofera bahtin sunt 'Dumnezeu' si 'ratiunea'. si, daca interpretez corect, bahtin pare sa afirme ca faptul de a te adresa unui destinatar este posibil doar daca presupui un supra-destinatar, doar pe fundalul acestei 'intelegeri' proiectate in viitor. 'supra-destinatarul' e al treilea intr-o conversatie privata. prezent la un nivel nu neaparat constient.

2. atunci cand vorbeste despre lucrurile la care se poate raporta un enunt, bahtin identifica iarasi trei aspecte:

a) obiectul acelui enunt / referinta lui - cred ca ceea ce spune el poate fi interpretat ca un fel de semantica, si o analiza de genul asta ar implica si o 'verificare' a corespondentei dintre enunt si segmentul de realitate la care acesta se refera (in cazul unui text in care predomina functia referentiala) dar si o interpretare a modului in care e 'construita' realitatea - ce aspecte din ea sunt selectate, cum sunt ele prezentate, cu alte teme se face legatura etc.

b) autorul enuntului - aici ar merge teoria actelor de vorbire / analiza intentiei comunicative - ce incerci sa faci in si prin enuntul tau - cum te raportezi tu la el, in ce mod te exprima, in ce masura intentia pe care ti-ai propus-o coincide cu realizarea ei in discurs etc.

c) sistemul de enunturi apartinand altora si care se refera la aceeasi tema. aici e vorba de 'metalingvistica' sau 'translingvistica' pe care o proiecta bahtin - o stiinta care sa se ocupe de relatiile dialogice stabilite intre enunturi. de modul in care enunturile isi raspund unul altuia. de modul in care anumite elemente despre care vorbeste cineva in textul lui sunt preluate de la altii. de modul in care te raportezi la o anumita disciplina / traditie careia ii apartii sau de care te delimitezi. de temele comune mai multor texte. de genurile discursive. samd.

5 comments:

Anonymous said...

îți mulțumesc mult pentru faza cu ”supra-destinatarul”. asta îmi explică o senzație pe care o am de fff multe ori când vorbesc cu cineva, fazele în care simt că vorbesc nu știu cu cine... oricum, vreau să ănțeleg și de ce e noevoie de acest ”supra-destinatar”, de ce altfel nu se poate...

Anonymous said...

supra-destinatarul seamana cu grand Autre a lui Lacan

khora said...

mmmmmmmmmmm, sunteti anonimi diferiti? :)

@ anonim 1:
hai sa vedem. de ce crezi tu ca e nevoie de supra-destinatar?

@ anonim 2:
nu m-am aprofundat deloc in lacan pana acum. ma tem :)
poti sa-mi detaliezi putin care e faza cu grad autre?

Anonymous said...

nici eu nu m-am aprofundat, plutesc:

"Lacan equates the big Other with language and the law.... the big Other is both another subject in its radical alterity and unassimilable uniqueness and also the symbolic order which mediates the relationship with that subject."
de aici http://nosubject.com/Other
anonim 2

ovia herbert said...

supra-destinatarul exista. adică noi interpretând producţia textuală acelor dinaintea noastră şi găsind sensuri pe care cei din prezentul lor nu le-au descoperit. stiam de autorul asta de la snspa.

mai revin pe aici pe la tine.

Post a Comment