asa
in comentariile din postul de m devreme s-au spus niste chestii f faine despre intelegere. si despre felul in care functioneaza ea.
na, pt mine exista 2 tipuri de intelegere - a intelege ceva si a intelege pe cineva. si tipurile astea doua antreneaza mecanisme diferite de intelegere.
'a intelege ceva' mi se pare ca depinde mult m tare de niste tehnici f concrete de decodare: intelegi un text atunci cand stii sa-i determini sensul. si poti sa faci un rezumat cat de cat ok la textul ala. si stii la ce sa atragi atentia in el atunci cand vrei sa-l explici altcuiva. si vezi cum e construit el. sau intelegi muzica atunci cand stii care e ritmul beaturilor si cum se leaga ele cu texturile ceva m atmosferice - asta daca vb de trip-hop sau downtempo :)
'a intelege pe cineva' e un pic diferit - pentru ca presupune alte abilitati si competente. nu as putea spune ca l-am inteles pe cineva doar daca as putea sa parafrazez ce a spus sau daca m-as apuca sa comentez ceea ce a spus asa cum as comenta un text scris. elementele astea de decodare sunt f importante - si pot fi aplicate, atunci cand faci o analiza de discurs, de ex., sau o sedinta de consiliere - dar asta ca sa te asiguri ca intelegi ce spune celalalt, nu ca il intelegi.
pt a intelege pe cineva, am impresia ca m este nevoie de cateva lucruri.
cred ca in primul rand de o anumita calitate a prezentei - sa fii acolo pt persoana aia, sa nu traiesti in filmele din capul tau, dar alaturi de ea, sa fii cu ceea ce-ti spune.
dupa aia, ar mai fi disponibilitatea de a te lasa schimbat - o chestie f importanta pt martin buber, de ex. a fi vulnerabil pt celalalt inseamna a nu avea o agenda f rigida referitor la ceea ce vrei sa faci cu el. si o identitate un pic m fluida. si de aici se poate ajunge f usor la levinas si la etica lui, dar nu cred ca vreau sa ma bag acum in asta -
si, sigur (cum altfel) multa empatie si capacitate de a asculta. empatia nu in sensul de mangaiere pe cap si zis 'mititelul / mititica' - asta e compatimire - dar ceva care deriva dintr-o anumita practica a ascultarii. a asculta pur si simplu, a fi cu ceea ce ti se spune, si nu absorbit de lucrurile despre care ti se povesteste. a fi f atent la ceea ce simte celalalt si la modul in care exprima el lucrurile astea pe care le simte.
na, asta e tot hermeneutica:) dar aplicata un pic altfel:)
e vorba de aceleasi reguli - a stabili o legatura intre sens si felul in care este el exprimat prin semne (cuvinte, fraze, gesturi, taceri samd) - dar aplicate diferit, si cu un alt tip de implicare personala.
acolo unde, in intelegerea unui text, este situarea intr-un orizont de asteptare, in intelegerea unei persoane e deschiderea si disponibilitatea. pentru un text, lectura, pentru o persoana ascultarea si prezenta.
na, pt intelegerea unui text (asta e cel m comod exemplu pt mine) ai nevoie de niste competente tehnice - iar pt intelegerea unei persoane de prezenta corporala alaturi de ea si de 'corporalizarea' tuturor acestor abilitati tehnice.
tu ce crezi, cum e intelegerea si de ce este nevoie ca s-o faci sa se produca?
Tuesday, September 9, 2008
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
2 comments:
alex, demult vreau sa las comentariul asta dar n-am avut ocazia.
ce ma fascineaza pe mine e genul de intelegere care apare in pofida neintelegerii. Adica poti compatimi, poti respecta trairile cuiva chiar daca nu te poti raporta la continutul lor. Mai mult, chiar daca nici macar nu-ti poti imagina cum ar fi sa ai asemenea trairi; chiar daca ele ti se par stranii, misterioase, de-a deptul fantastice. Frica de nasturi, de exemplu. Habar n-am cum si de ce survine acest afect, dar stiu ce inseamna frica(chiar daca in viata mea nu mi-a fost frica de nasturi si nu-mi imaginez o situatie in care mi-ar fi), si asta e suficient pentru ca sa inteleg, intr-un fel, ce se intimpla cu persoana in cauza si chiar sa-i respect aceasta frica.
Nu stiu exact la ce te referi cind scrii despre empatie. Daca ai da o definitie undeva, un exemplu poate, mi-ar fi mai usor sa te inteleg. E necesar sa fi trecut prin experiente similare (sau chiar identice)cu ale altuia ca sa poti empatiza?
maria
aha - genul de intelegere care stabileste o punte, o legatura. chiar daca persoanele sunt extrem de diferite. si, cumva, desi se pastreaza diferenta aia (ceea ce mi se pare f important) reusesti sa intelegi, sa te raportezi cumva la ceea ce simte celalalt.
da, asta e f important si pt mine
ref la empatie - pt mine asta e ceva f diferit de compatimire, e destul de aproape de exemplul pe care il dadeai tu, cel cu frica de nasturi. a intelege ceea ce simte celalalt, fara a 'retrai' ceea ce simte el, fara a te identifica cu el (pt ca asta ar duce deja intr-o directie m mistica, oarecum). a fi f atent la discursul / tacerea lui si la emotiile pe care le exprima, si de a incerca sa vezi lucrurile in sistemul lui de referinta, in masura in care asta e posibil.
si asta implica si un fel diferit de a asculta, si un fel diferit de a vorbi - o sa incerc sa formulez m exact in ce constau ele si o sa postez m tarziu, ok?
Post a Comment