(somn / placere)

am aflat ca o ora de placere intensa compenseaza pt trei ore pierdute de somn.

thank God ca dialogul imi ofera placere

si am posibilitatea sa compensez la universitate, in timpul orelor, pt tot somnul pierdut :)

(analiza de discurs)

am cumparat o carte - analiza discursului de daniela roventa frumusani. tipa a fost visiting professor la nspe universitati si are un blurb de n. fairclough pe coperta a patra - si ma gandeam ca pot sa utilizez cartea asta pt studentii mei de la jurnalism, anul I. dar nu.

nu zic ca nu e ok. doar ca fiecare fraza din textul ei e parafrazabila intr-un limbaj mai simplu. si ca abia daca as rescrie cartea aia as putea s-o utilizez in cadrul cursurilor.

asa de rau imi pare ca nu am gasit un manual de analiza de discurs in romana pe care sa-l pot utiliza ca-mi vine sa-l scriu eu :) desi nu am fost visiting professor nicaieri si nu am autoritatea necesara ca s-o fac. dar las' ca-mi fac grad stiintific :) si o sa fie ok pana la urma, poate ma apuc chiar de asta.

deocamdata fericirea mea e awaiting oblivion de maurice blanchot, pe care vreau s-o citesc inca din anul II si de care am dat acum. si-mi place de mor. as vrea sa scriu ca blanchot :) poate o sa postez aici bucati din ea si o sa incerc sa le comentez. dar asta un pic m tarziu, cand intru in vacanta.

(azi)

azi am avut ultima prelegere de logica comunicarii cu 3 grupe de jurnalisti. i-am rugat sa-mi scrie 3 lucruri care nu le-au placut la orele noastre, 3 lucruri care le-au placut si 3 lucruri care au simtit ca lipsesc. am invatat ataaaaaaaaaaaaaaatea din ceea ce mi-au scris :) multumesc taretaretare mult.

si am vb si cu psihologii despre ce e aia cunoastere si daca facultatea le da cunoastere si daca sunt satisfacuti de cunoasterea pe care le-o da facultatea, sau ar prefera pe cineva care sa-i ajute sa inteleaga. na, si am stat de povesti pe indelete :)

si cu filosofii am facut apropieri intre analiza a la austin si variatia eidetica a la husserl - si am ramas cu totii mirati de cum se poate asta :)

(luni la ore)

inca nu mi-a trecut de tot varicela / au m ramas cateva cruste care nu mi-au cazut (dar nu mai sunt contagios) si cateva semne pe fata, de la crustele care au cazut deja, si ma stresam zilele astea :)

trebuie sa apar luni pe la facultate / inchei cursul de logica comunicarii cu jurnalistii, si incep sa fac si seminarii de filosofia comunicarii cu 3 grupe - si trebuie sa-i invat sa faca analiza de discurs. inca nu stiu exact cum :) pentru ca exista f multe abordari in analiza de discurs, si vreau sa fie ceva cat de cat unitar.

deocamdata, inainte de boala, am facut analiza tematica cu o grupa, probabil o sa mai lucram si pe ceva din teoria actelor de vorbire, si poate si analiza conversatiei. si o sa vorbim si despre felul in care se constituie identitatea in discurs. si o sa vedem diferite criterii de tipologizare a secventelor textuale.

si continui austin cu filosofii / iar cu psihologii trec la bacon.

sper sa fiu cat de cat in forma luni. si sa-mi cada pana atunci toate crustele.

(varicela)

am varicela, acum mi se fac cruste pe fata si raman urme stranii :)

am avut febra si migrene, acum parca sunt m bine, raman doar urmele astea, care ma streseaza.

in tot cazul, sper ca saptamana viitoare sa apar pe la ore - mi s-a facut deja dor :)

(mmmmmm)

am dat azi intr-o librarie de o carte a lui mihai sora (vazusem ceva de-al lui in liceu, tin minte si acum frazele lui lungi :P si tin minte cum am incercat si eu, cand am vazut, sa scriu o fraza de 2 pagini, si mi-a reusit atunci) si nu m-am putut abtine s-o cumpar. e prima lui carte, despre dialogul interior, si planific s-o citesc atent :)

deocamdata ma mai uit prin augustin, confesiuni, pentru seminarul de maine cu psihologii :) si poate m tarziu m recitesc ceva pe inductie pt cursul cu cei de la comunicare - este acolo cel putin o persoana despre care stiu ca asteapta taretaretare mult din partea mea :) si nu vreau s-o deceptionez :)

am avut azi doua seminarii cu jurnalistii - si a fost superok. am mers pe lectura critica, aplicata la textul argumentativ - si distinctia dintre metodele adecvate pt textul narativ si cele pt textul argumentativ. niiiiiiiiiiiiiice :) am senzatia ca le-a placut si lor :)

bon, revin la confesiuni :)

(maine)

am luat din nou o pauza pe blog, nu prea am m avut timp sa scriu / repovestesc ce m fac pe la ore :) poate pt ca a incetat sa mi se para asa nou cum mi se parea la inceput - nu e vba ca as fi intrat intr-o rutina, dar lucrurile s-au m asezat / mi-au devenit putin m clare :)

maine fac searle (ce este un act de vorbire) cu filosofii si un seminar pe lectura critica cu jurnalistii.

sper ca va fi ok :)

povestim mai tarziu

(teaching, maine)

am luat o pauza mica / am avut groaznic de multe treburi saptamana asta, conferinte si alte lucruri care consuma timp si nervi.

maine predau platon, banchetul, la psihologi :) mmmmmmm

o sa vbm despre flirtul lui socrate :) si despre diferenta dintre iubirea despre care vb socrate, iubirea lui alcibiade, si ceea ce se cheama acum dragoste non-erotica / iubire asexuala.

sper sa fie fain / si sper sa am puteri sa povestesc aici cum o sa fie.

si sapt viitoare incepem cercetari filosofice de wittgenstein cu filosofii. tractatus-ul nu a prea mers, li s-a parut prea arid sau n-am stiut eu sa-i atrag, si-l lasam la o parte, deocamdata - poate o sa lucram pe el m mult la seminarii.

drag

(teaching report 4)

a fost ffff misto azi

am avut o prelegere cu cei de la stiintele comunicarii - am vb, ca si cu cealalta grupa, despre sofismele de relevanta. la un mom dat, cand am construit o situatie ipotetica care implica un procuror, a inceput sa vb o tipa care a zis ca face si drept, a doua facultate, si mi-a spus despre cum ii invata acolo sa mearga pe sofisme de relevanta, si ca pt profii ei poti utiliza orice mijloace atata timp cat au efect. mi-a placut cum a povestit, si am m stat cu ea putin si dupa ora.

dupa aia am avut o pauza in care am citit derrida - am terminat primul capitol din de la grammatologie si dupa aia am avut seminar la psihologi, cu 2 grupe, pe rand.

am vb initial despre aporiile lui zenon, si am incercat sa gasim punctele slabe ale argumentelor lui. am identificat 3 chestii:

1) cuvantul 'punct' in sens geometric e utilizat pt 'pozitie' (ambiguitate)

2) miscarea e definita ca succesiune de pozitii / stari fixe

3) nu se tine cont de timp, doar de spatiu

si dupa aia am lucrat cu chestii de construire / evaluare a argumentelor, care ne vor fi utile m tarziu, cand vom lucra pe texte si vom incerca sa reconstruim argumentele utilizate acolo.

dupa aia am fost la o cafea cu cativa dintre ei (inclusiv cu tipul despre care am vb aici - si am interpretat gresit, nu e cuplat cu tipa de care vbeam) si am m povestit putin, si am inventat strategii prin care putem sa-i trezim pe ceilalti colegi ai lor.

acum am revenit acasa, ma apuc acusi de lucru la chestiile mele, poate o sa incep acusi sa recitesc russel pt filos limbajului de luni.

e ok formatul asta de report? sau ar fi m ok sa vb m detaliat despre ceea ce fac la curs? sau despre reactiile studentilor? ar fi etic sa fac asta?

(teaching report 3)

am avut azi o ora la jurnalisti - am vb despre relevanta si irelevanta in contextul argumentarii, sofismele de irelevanta (ignoratio elenchi, irelevanta generala, irelevanta locala, red herring).

una dintre tipele care se implica cel m mult in ceea ce facem noi acolo m-a intrebat, la sf de ora, ceva de genul: 'dom' profesor, am senzatia ca ceea ce faceti dvs la ora depinde f mult de noi. si, in contextul discutiei noastre despre irelevanta, am senzatia ca dvs treceti de la subiect la subiect in dependenta de reactia noastra, spre deosebire de alti profi, care au ei un program stabilit'. la care am inceput sa-i spun cum incerc eu sa fac conexiuni intre teoria pe care o prezint si experientele lor, si cum incerc s-o reformulez in functie de experientele lor :) si ma bucur taretaretare ca s-a prins de strategia mea si ca am inceput sa jucam pe fata :)

(teaching report 2)

am avut azi curs, filosofia limbajului, cu anul III filos

a fost ok, am recitit aseara sens si referinta de frege,  la cursul de logica de la jurnalisti tot pe frege am mers pt validitate deductiva, si e suficient de ok. adica, in fond, ceea ce am facut a fost sa prezint o serie de presupozitii ale lui frege ref la limbaj (functia primordiala a limbajului e comunicarea, limbajul comunica ganduri, limbajul se refera la realitate, sensul unui cuvant e contributia pe care o are el la sensul unei propozitii etc.) si sa vedem cat de justificate sunt, si dupa aia sa prezint teoria si argumentele lui frege in prima parte din sens si referinta, inainte de ceea ce face el cand incepe sa vb despre propozitiile subordonate. si sa incercam sa vedem care sunt contra-argumentele si contradictiile interne si sa vedem cum le-ar rezolva un fregean.

am incercat sa fiu clar si accesibil, si parca a functionat - si dupa curs le-am dat si notitele mele, asa cum faceam si anul trecut la cursul de strategii ale discursului filosofic. sunt destul de abreviate si private :P dar sper sa fie suficient de clar.

textul lui frege o sa-l facem la primul seminar, cred.

cam asta a fost azi :) maine am cu jurnalistii, si o sa vb despre relevanta si irelevanta si ce inseamna pt un argument a fi relevant si cand sunt justificate criticile de irelevanta.

(teaching, din nou, raport pe ziua de azi)

am avut azi 5 ore de curs. adica am interactionat cu studentii mei aprox 7 ore. uh :)

is ff obosit, si lumea spune ca sunt sexxxxy cand sunt obosit :) ca mi se mobilizeaza toate resursele pe care nu le utilizez de obicei, si ca my face and eyes are glowing si ca gesticulez dezarticulat.

prima ora, la 8.00, a fost cu jurnalistii - am facut o prelegere de logica comunicarii (da, cursul are o cacofonie, as prefera sa zic ca fac logica informala). am vb despre ce-i aia un argument, despre validitate deductiva ca si criteriu fundamental pt a evalua un argument si am enumerat 10 tipuri de sofisme si modul in care deviaza ele de la modelul unui rationament deductiv.

a doua, la 9.35, a fost cu filosofii, anul III - filosofia limbajului - am vb despre teorii despre sens. am pornit de la un experiment de gandire propus de quine (cum procedeaza un lingvist atunci cand e trimis pe teren intr-un trib nou descoperit ca sa le studieze limba) si pornind de la asta am vb despre scepticismul ref la sens (conform caruia conceptul de sens e prea vag - am mers aici in linia lui austin din meaning of a word), reductionism (conform caruia, in ultima instanta, sensul poate fi analizat in termenii relatiei dintre cuvinte si realitate), teoriile normative (limbajul e produs social - aici am bagat si un pic de bakhtin :P), externalism si, in cele din urma, despre deflationism si masura in care asta poate sustine reductionismul sau nu. am povestit si despre tot felul de obiectii la teoriile astea. maine vb despre frege.

a treia, la 11.10, a fost iarasi cu jurnalistii - cu un flux la care nu am m avut ore pana acum - si am vb despre ce vom face la curs si despre tipurile de dialog in care apar argumente. am reconstituit cateva argumente intr-o forma (mai mult sau mai putin) completa, in care le-am putut evalua, ca sa vada cam cu ce ne vom ocupa in continuare.

dupa aia am avut o pauza mica, pe care am umplut-o cu un pic de derrida din de la grammatologie.

a patra ora, la 14.20, a fost un seminar de filosofie cu o grupa de psihologi, anul I. am vb despre ce e aia filosofie (pe filiera deleuze si guattari) si despre proiectul pe care vreau sa-l fac la seminariile noastre - a inventa concepte care sa-i ajute la interpretarea lucrurilor care li se intampla, si a perfectiona mecanismele de interpretare pe care le au deja. o parte erau sceptici, altii mi-au oferit un credit de incredere, altii erau indiferenti - mi se pare absolut normal :) si o sa incerc sa fac lucruri care sa-i prinda pe cat m multi, desi asta poate fi cam dificil.

si in final, la 15.55, am avut cu alta grupa de psihologi. cu ei nu a mers aproape niciuna dintre strategiile mele dialogice, asa ca am incercat sa le vb despre dialog, daca nu acceptau sa fie dialog - si despre felul in care actiunile noastre pot fi interpretate ca raspuns la lume - dar nu am avut aproape deloc feed-back, asa ca m-am oprit la un mom dat si le-am spus ca sunt liberi. cu ei tb sa inventez alta strategie - sau alte tematici. in fine, sper sa ma descurc.

in tot cazul, diferenta dintre prelegere si seminar, pt mine, e ca la prelegere vin m multi oameni si ca vbm despre o tema pe care ei nu o cunosc, iar la seminar vbm despre o tema deja cunoscuta :) intr-un cadru m intim :)

si ideea e ca lucrez pe materialul pe care mi-l ofera ei - pun intrebari, reformulez / analizez raspunsurile, fac liste la tabla, generalizez. reformuland raspunsurile, pun si cate un pic din teoria pe care vreau s-o prezint. dar pusa neaparat in cuvintele lor. cred ca e cel m bine asa - lucrurile se apropie asa f mult de ei, nu li se pare ca spun ceva prea diferit de ceea ce au spus ei - si pot accepta m usor asta decat daca as incerca sa le prezint pur si simplu teoriile. cred ca asta e unica tehnica de predare pe care o am :) in afara de pisiceala si referinta la ceea ce se intampla acum in sala de curs (una dintre intrebarile de la jurnalisti a fost 'si ce tip de dialog avem acum?') si de esarfele mele (da, cred ca a purta esarfa e o tehnica :P si desfid pe oricine sa-mi demonstreze contrariul :P)

(deci teaching)

mi s-au dat si seminariile la cursul de introducere in filosofie de la psihologi, anul I.

am lucrat azi cu ei, i-am dat inainte cu deleuze si guattari :) si cu intrebari peste intrebari. au fost 2 persoane de care mi-a placut fffffffffffff tare - si am senzatia ca si lor le-a placut de mine. sunt un cuplu :) si tipa a fost cea care s-a dus sa spele buretele atunci cand aveam nevoie de tabla :) si intrau ambii in jocurile mele.

sper sa mearga din m bine in m bine - desi azi am cam dat-o in bara cu prelegerea de la comunicare, eram obosit si stresat. dar recuperez eu cumva.

sa se transforme blogul asta intr-un teaching blog? voi ce ziceti?

inca nu stiu cum ar arata, dar as putea incerca

drag

(noutati)

mi s-a dat un curs de logica comunicarii la anul I jurnalism si un curs de filosofia limbajului la anul III filos.

mmmmmmmmm

cred ca o sa fie placut :) am lucrat aseara vreo 6 ore ca sa-mi pregatesc prelegerile :P si am tinut azi una, la jurnalisti - o sa fac acolo logica informala, in principiu.

sper ca le-a placut de mine :) in tot cazul, mie mi-a placut de ei.

merg pe strategiile mele dialogice - pun intrebari peste intrebari, fac liste la tabla si dupa aia generalizam si formulam impreuna teorii. cam asta e structura lectiei. si ma pisicesc in fata lor :) si parca umorul meu functioneaza mai bine in fata lor :)

na, am scris azi cu markerul pe tabla - si markerul nu era potrivit, asa ca textul a ramas pe tabla si glumeam ca o sa vina femeia de serviciu cu spirt si o sa zica 'nu, astea nu sunt argumente' si o sa stearga tottottot.

na, abia astept sa continui / o sa revin m tarziu cu detalii :)

(consiliere filosofica)

"o terapie pur individuală, non-morală, non-ştiinţifică, non-intelectuală, care poate avea loc doar atunci când nu există nici cea mai mică aluzie la control, cu excepţia controlului de sine al terapeutului în situaţia terapeutică" – jessie taft

j. taft scria asta prin anii '30 despre terapia ei, pe care o numea 'relationship therapy'.

unul dintre scopurile acestei 'relationship therapy' e de a-l face pe consiliat sa isi imbunatateasca relatiile cu ceilalti - faptul de a avea relatii bune e un fel de masura a sanatatii, dupa taft. taft a avut o influenta decisiva asupra lui rogers - creatorul terapiei centrate pe client - care incerca sa mearga si el in directia asta.

cred ca si consilierea filosofica e o asemenea 'relationship therapy', care isi propune sa instaureze un alt gen de relatii atat in interiorul 'situatiei terapeutice' - cat si intre consiliat si alte persoane din viata lui.

absenta controlului, caracterul pur individual, non-stiintific, non-moral (interpretez asta in sensul de 'nemoralist' - o relatie in care celalalt nu este judecat) ma fac sa cred ca o asemenea relatie nu e neaparat sa se produca intr-un mediu clinic - sau reglementat cumva din exterior. la fel de bine se poate produce si intre doi prieteni care stau de povesti intr-o curte interioara in care au intrat sa fumeze in timp ce se plimbau pe strada - si asta nu schimba nimic din caracterul terapeutic al relatiei.

relatia din consilierea filosofica e terapeutica in masura in care poate fi o relatie - in termenii lui buber - 'eu-tu', o relatie in care celalalt este acceptat, nu experiat, in care se produce dialog, nu interpretarea celuilalt in termenii care iti sunt proprii tie - si care pot sa-l reduca, facandu-va astfel sa va ratati intalnirea.

in practica mea de consiliere filosofica pornesc de la cateva asumptii de baza - unele preluate de la cei care m-au influentat in domeniul asta al consilierii, altele elaborate pe cont propriu.

1. omul e o fiinta care interpreteaza - se interpreteaza pe sine, ii interpreteaza pe ceilalti, interpreteaza situatiile prin care trece. acest proces de interpretare este unul continuu.

2. interpretarea se afla intr-o anumita relatie cu o 'teorie', o 'viziune asupra lumii' intretinuta de persoana care interpreteaza. interpretarea si viziunea asupra lumii se influenteaza reciproc.

3. prin interpretare si formularea de teorii, individul confera sens propriei experiente.

4. exista momente in care teoria si experienta se contrazic (in termenii lui rogers, 'experienta organismica' contrazice 'conceptia de sine'). aceasta contradictie afecteaza negativ diferite dimensiuni ale vietii individului - relatia cu ceilalti, atitudinea fata de sine etc.

5. in dialog, in cadrul oferit de consilierea filosofica, se poate crea o apropiere tot mai mare intre experienta si teoria personala a individului - in acest sens, consilierea este un proces de interpretare continua a experientei traite.

6. aceasta apropiere intre experienta si teorie are efecte terapeutice asupra consiliatului - la nivelul conceptiei de sine, al relatiei cu ceilalti, actiunilor realizate, sigurantei in luarea deciziei etc.

in acest sens, de la consilier se cer cateva atitudini si abilitati, pe care le-as grupa in doua categorii:

a) abilitati de ascultare

de la consilier se cere, in formularea barbarei norman, unul dintre consilierii a caror abordare m-a influentat cel mai tare - 'o disponibilitate de a asculta, mai curand decat a impune' - aceasta 'disponibilitate pentru celalalt' e cea care permite instaurarea unor relatii 'eu-tu' si, in acelasi timp, si 'asimetria' relatiei etice despre care scria em. levinas. aceasta disponibilitate e cea care il face pe consiliat sa vorbeasca despre experientele personale, si apoi, aceasta disponibilitate il ajuta in 'calatoria' pe care o faceti impreuna, 'calatorie' spre elaborarea unei conceptii personale, care sa-l ajute pe consiliat sa-si integreze experientele si sa construiasca un sens in baza lor.

b) abilitati de conceptualizare

aici primul pas e dialogul socratic - o examinare atenta a asumptiilor celuilalt, pentru a formula impreuna o serie de concepte, un 'cadru conceptual', un 'pattern' al experientei consiliatului - utilizat, apoi, ca 'nou vocabular' pentru exprimarea de sine - si pentru intelegerea de sine. si, eventual, si pentru transcenderea vechii conceptii, cea care se suprapunea mai putin peste experienta. si ca 'baza teoretica' pentru realizarea unor noi actiuni.

in toate astea, e vorba de un gen de disponibilitate reciproca, deschidere reciproca - si mediul in care vad ca s-ar putea intampla cel mai bine nu este cel clinic, nu este cel in care consiliatul este 'judecat' / diagnosticat si se incearca sa fie adus la 'normal'. e vulnerabilitate reciproca, nu control. vad asa ceva intamplandu-se mai curand la o masa intr-o cafenea decat intr-un cabinet dintr-o clinica, desi e posibil si acolo - ceea ce e important e aceasta dimensiune interpersonala, aceasta 'lasare deoparte' a controlului extern.

si asta e consiliere filosofica pentru ca de asta s-a ocupat intotdeauna filosofia - de formularea de concepte care sa ne ajute sa ne intelegem experienta concreta. si e terapeutica in masura in care e terapeutic sa construiesti un sens in baza unor lucruri care nu se legau, inainte, pentru tine - si in masura in care iti construiesti noi mecanisme de auto-interpretare.

(vreau)

mi-e asa de lene sa fac ceva.

si ma simt cumva responsabil pt ceea ce se intampla la noi. responsabil in sensul in care trebuie sa raspund cumva. sa nu las lucrurile sa fie asa cum sunt.

si vinovat, pe langa asta - vinovat ca n-am raspuns atunci cand trebuia sa raspund. cand asta ar fi putut schimba ceva.

si mai vreau si sa plec.

visez sa stau intr-o garsoniera in islanda cu persoana la care ma gandesc in fiecare zi si de care mi-e dor si in timp ce dorm - si sa mancam impreuna mancare chinezeasca, asezati pe acelasi pat.

(o chestiuta faina)

(via pagan poetry)

(azi in pman)

sunt cateva lucruri pe care le visez

as vrea sa fie 10.000 de grupulete a cate 10 oameni, asezati pe jos in pman si la toate intersectiile din jur. sa vina cu laptopuri si carti si ipods - si sa discute - si sa vina in fiecare zi.

as vrea sa nu fie acolo persoane de care nu mi-ar placea sa ma apropii in viata cotidiana - persoane in costume sportive si rase pe cap, care rad si mananca seminte - si care se legau de mine cand aveam 15 ani ca am parul prea lung.

as vrea sa nu se urle slogane despre lucruri pe care nu le vrem, dar sa se ne dam exact seama care e schimbarea pe care o asteptam. si sa stim exact de ce venim acolo.

as vrea sa stam impreuna - si sa ne simtim bine impreuna - sa fie grupuri mici si frumoase, asa cum am vazut cateva.

as vrea sa stau acolo asa cum am stat ieri cu un grup de fosti elevi de-ai mei - asezati pe asfalt, stiind exact de ce am iesit si fiind siguri ca vom iesi in fiecare zi.

daca vom iesi acolo, zilnic, si vom sta impreuna - si nu vom demonstra ca suntem slabi, si nu vom accepta provocarile - va fi bine.

daca nu vom avea ura, va fi bine.

daca violenta necontrolata - despre care ne spun atatea psihologiile multimii - va fi inlocuita de calm si deschidere si siguranta de sine, va fi bine.

(intalniri meaningful)

despre una dintre ele am scris aici, in contextul unei alte discutii.


despre alte intalniri e si postul asta.


si azi un tip mi-a povestit despre cum are el acces la noosfera :)))) si ca o sa mor tanar :)))))))) dar ca o sa am posibilitatea sa fac ceea ce vreau sa fac si sa le transmit altora cunostintele mele :)))))


am utilizat toate abilitatile de ascultare pe care le am :) stateam impreuna la tejghea intr-un bar :))) si pana la urma a venit prietena lui, si am putut sa plec :))))


pentru voi cum sunt intalnirile astea stranii si / sau meaningful?

(mecanisme de liniste)

sunt unele momente cand e liniste


liniste inauntru


si datorita linistii asteia pot intra in contact cu cineva sau ceva. uneori incerc sa fortez linistea asta ca sa pot stabili legaturi. sa ma fortez sa nu ma gandesc la nimic si sa ascult sau sa citesc sau sa privesc.


m-am intalnit ieri cu un prieten ffff vechi si cu prietena lui.


ea a spus ca ii place ca nu ne-am vazut de 2 ani si, cu toate astea, vorbim ca si cum nu ar fi existat nicio pauza - si vorbim la modul f teoretic si abstract - si ne implicam f tare in dialogul nostru, ca si cum lucrurile astea abstracte si teoretice ar fi cele mai personale, cele mai importante pentru noi.


si asta era numai pentru ca incercam sa fac liniste :))))


dar voi cum faceti liniste inauntru?


la voi cum functioneaza?


care sunt sursele voastre de liniste?


(daca vreti, incercam sa facem schimb de tehnici de linistire :))))) sa vorbim despre cum instauram, fiecare, linistea asta - si cum o utilizam)

(dronezone)

asta ascult in ultimul timp:


dronezone


e o statie online de radio, de pe postul soma.fm


si inot printre texturile muzicii asteia :) as vrea sa pot scrie asa


as vrea sa poata naviga asa cineva prin textele mele. as vrea sa fiu la fel de fluid si plin de lucruri pe care nu le astepti - as vrea sa fie la fel de usor sa poti proiecta asupra textelor mele lucrurile care ti se invart in minte - as vrea ca textele mele sa ajute pe cineva la fel de mult cum ma ajuta dronezone.

(lectura / dialog)

am scris un articol pentru contrafort despre lectura si dialog / practicile dialogice de lectura - bazat, in mare masura, pe discutia noastra de pe blog.


multumesc :)


(articolul ala pentru contrafort e un raspuns - deci parte a dialogului nostru)

(ce facem cand citim : 3)

in 'the practice of everyday life', michel de certeau incearca sa analizeze o serie de tactici si strategii ale 'producerii' in viata cotidiana - si se opreste si asupra lecturii.


'[...] the activity of reading has [...] all the characteristics of a silent production: the drift across the page, the metamorphosis of the text effected by the wandering eyes of the reader, the improvisation and expectation of meanings inferred from a few words, leaps over written spaces in an ephemeral dance. But since he is incapable of stockpiling (unless he writes or records), the reader cannot protect himself against the erosion of time (while reading, he forgets himself and he forgets what he has read) unless he buys the object (book, image) which is no more than a substitute (the spoor or promise) of moments 'lost" in reading. He insinuates into another person's text the ruses of pleasure and appropriation: he poaches on it, is transported into it, pluralizes himself in it like the internal rumblings of one's body. [...] The thin film of writing becomes a movement of strata, a play of spaces. A different world (the reader's) slips into the author's place.

This mutation makes the text habitable, like a rented apartment. It transforms another person's property into a space borrowed for a moment by a transient. Renters make comparable changes in an apartment they furnish with their acts and memories; as do speakers, in the language into which they insert both the messages of their native tongue and, through their accent, through their own "turns of phrase," etc., their own history; as do pedestrians, in the streets they fill with the forests of their desires and goals. In the same way the users of social codes turn them into metaphors and ellipses of their own quests. '


adica, daca inteleg eu bine, pentru certeau lectura (sau un anumit tip de lectura) e un fel de 'miscare libera prin text', un fel de hoinareala (el vb in alte locuri despre hoinareala prin oras ca o alta forma a practicii vietii cotidiene), in care cititorul e cel care are controlul - asa cum iti mobilezi un apartament cand te muti in el.


e vba aici de 'aproprierea' textului - care vine de la celalalt - de 'reconstruirea' lui, de refacerea lui pe terenul propriu, de investirea unor memorii si experiente proprii in textul celuilalt.


cititorul se afla, in acest moment, intr-o pozitie de putere in raport cu autorul si cu textul - cum spune certeau, lumea autorului, prezenta in text, este inlocuita de lumea cititorului, de ceea ce aduce el cu sine, de felul in care experientele lui anterioare ii coloreaza felul in care citeste si ceea ce intelege din text.


cand predam intr-un liceu, am facut si un experiment cu asta - le-am propus elevilor sa facem un 'found poem' selectand cuvinte dintr-un text si rearanjandu-le. adica acel 'stockpiling' de care vorbeste de certeau.


aceasta 'hoinareala / rearanjare / apropriere' a textului poate fi un model alternativ fata de modelul dialogului - sau poate e o practica diferita de lectura, diferita de lectura dialogica.


aici, dai cuvintelor celuilalt un sens propriu, investesti in ele experienta proprie - e ceea ce umberto eco ar numi 'utilizarea textelor' -


si e cumva diferit de alt model cu care lucrez, cel al 'deschiderii maxime' fata de celalalt (de 'textul ca celalalt', in cazul asta) - si ofera cu totul alte posibilitati.


in primul rand, atunci cand aplici la lectura modelul dialogului, nu o poti 'utiliza', nu poti 'lucra cu textul' in sensul in care o face un lingvist, de exemplu, nu cauti anafore si structuri de adancime sau alte povesti de genul asta - dar practici o lectura 'strict semantica', o lectura pentru care textul este mediator spre un sens transcendent lui. un exemplu al unei practici 'dialogice' de lectura mi se pare rugaciunea, dar nu stiu daca vreau sa vb acum despre asta.


modelul 'aproprierii' a la certeau - atunci cand iei un text si te joci cu el, investind un sens propriu, manipuland si reorganizand diferite elemente, stabilind legaturi intre diferite zone ale textului, vazand care cuvinte se repeta - genereaza cu totul alte practici - poate m apropiate de ceea ce facem in mod obisnuit atunci cand citim.